Bucurestiul de sub Bucuresti

Imediat dupa ce au inceput sapaturile pentru parcarea subterana de la Universitate, muncitorii au dat peste schelete umane si ziduri, toate datand din secolele 18 si 19. Specialistii municipalitatii sustin ca ce au gasit arheologii reprezinta istorie chiar si pentru ei.
Destul de macabru, nu?
Eu tot nu inteleg de ce a trebuit sa se construiasca peste. De ce trebuia sa se niveleze Bucurestiul?
Parerea mea este ca ar fi fost mult mai original daca l-ar fi lasat asa. Si daca ne gandim la cateva parcuri precum I.O.R. sau Tineretului putem realiza ca nu sunt chiar la acelasi nivel cu restul orasului. Si este mult mai interesant asa!!! ( stiu ca aici este vorba de o diferenta mult mai mare...).
Oricum...nu stiu despre voi dar eu nu prea sunt de acord sa se mai construiasca parcarea la Universitate. De fapt nu prea am fost de acord de la inceput, de cand am auzit ca or sa mute statuile. Dar...cine sunt eu sa-mi dau cu parerea?? Parerile noastre nu conteaza si nu vor conta niciodata :).
Hai ca va las sa va delectati cu niste poze :)

Puterea unei virgule

In cadrul unui experiment sociologic, unei grupe de 50 de oameni in care erau in mod egal femei şi barbaţi, i s-a dat un text cu sarcina de aseza in cadrul acelui text o virgula.
Textul era: "Daca barbatul ar sti realmente valoarea pe care o are femeia ar merge in patru labe ."

Rezultatul: Toti barbatii au asezat virgula dupa cuvântul "are". Toate femeile au asezat virgula dupa cuvantul "femeia".


Si inca o poveste...

Un barbat era acuzat pentru o presupusa mare nelegiuire. Dus in fata imparatului, sunt prezentate faptele care il incriminau, el neputandu-si dovedi nevinovatia. Ca urmare, imparatul dicteaza verdictul:

SA SE IERTE NU SE POATE, SA SE CONDAMNE LA MOARTE!

Un intelept de la curte, stiind ca barbatul era nevinovat, doar prin mutarea unei virgule, a reusit sa ol salveze:

SA SE IERTE, NU SE POATE SA SE CONDAMNE LA MOARTE!

Prin urmare, o virgula poate salva viata unui om!

Descoperire vocatie

Dupa cum va puteti da seama si din titlu se pare ca mi-am descoperit vocatia...sau poate redescoperit, mai bine spus! Si acum probabil va intrebati despre ce e vorba... Ei bine, totul a inceput cu multi ani in urma, pe cand eu nu stiam prea bine sa sting si sa aprind aragazul. Copil fiind ma rugam si eu de mama sa-mi faca "ceva dulce", dar mama fiind un anti-talent total in tot ceea ce tine de acest domeniu, rezultatul era intotdeauna un esec total, prajiturile iesind fie verzi in interior, fie necoapte, fie arse, fie cu gust de sapun :). Exprimandu-mi nemultumirea fata de catastrofele ce imi erau oferite spre savurare, intotdeauna primeam aceeasi replica :" Daca nu-ti place nu manca sau pune mana si fa-ti singura! ". Asa ca m-am hotarat sa iau acest "sfat" ca atare si m-am apucat sa invat sa-mi fac singura. Am inceput si eu cu ce era cel mai usor pentru un copil de 10-11 ani- cu clatitele. Apoi am inceput sa fac gogosi, usor usor am inceput sa fac si prajituri simple la cuptor, iat ulterior am invatat sa fac si chestii mai complicate. Intr-adevar, la inceput mi-a fost destul de greu; rezultatul nu era intotdeauna cel dorit, bucataria arata ca dupa razboi de fiecare data cand intram eu acolo ( nu ca acum s-ar fi schimbat ceva in sensul asta :D ), iar retetele nu-mi ieseau niciodata din prima. Dar cu timpul am reusit sa invat tot mai multe lucruri si sa fac prajituri tot mai bune.
Dupa un timp, insa, cam prin liceu, am cam abandonat aceasta pasiune. Nici eu nu stiu exact de ce. Dar acum mi-am adus aminte de acest vechi hobby al meu si m-am gandit sa-l readuc la viata. Asa ca m-am pus serios pe treaba si am inceput sa ma documentez si mai mult si sa fac si mai multe lucruri decat stiam inainte. Deocamdata toata lumea este incantata de creatiile mele si sper ca in viitorul apropiat sa stiu sa fac cele mai grele si gustoase prajituri!!


Asadar cred ca v-ati dat seama care era adevarata mea vocatia. Nu psiholog, nu consilier, nu profesor, ci cofetar :)). Asta e...mi-am gresit vocatia...dar nu se stie niciodata. Poate o sa ajung sa-mi deschid o cofetarie. Sau poate o sa-mi deschid mai multe cofetarii :)). Oricum...pana atunci va las sa va delectati cu niste fotografii si promit sa va tin la curent cu noutatile ;)